NECPlatform

TITLU: Platforme naționale pentru energie și climă în vederea atingerii obiectivelor UE 2030/ National Energy and Climate Platforms to deliver on the EU 2030 targets

ACRONIM: NECPlatform

CONTRACT: LIFE21-CET-GOV NR. 101076359

PERIOADĂ: Octombrie 2022 - Martie 2025

Consolidarea guvernanței pe mai multe niveluri în politicile naționale în domeniul Energiei și al Climei

DESCRIERE PROIECT:

Autoritățile locale și regionale au potențialul de a deveni o adevărată forță motrică a tranziției energetice, ajutând Europa să își atingă obiectivele de neutralitate climatică și de independență energetică. Mai mult, UE a desemnat în mod clar orașele și regiunile drept lideri ai tranziției energetice a Europei, prin intermediul inițiativelor precum Convenția Primarilor și Misiunea 100 de orașe inteligente și neutre climatic.

Și totuși, acest lucru nu se reflectă atât de clar la nivel național. Nu numai că politicile naționale în materie de climă și de energie valorifică rareori acest potențial, dar oferă, de asemenea, sprijin redus pentru aceste eforturi de tranziție la nivel local.

Aceste neajunsuri au ieșit la iveală în primele versiuni ale Planurilor Naționale privind Energia și Clima ale Statelor Membre ale UE, prezentate în 2020 în cadrul procesului de guvernanță a Uniunii Energetice. Comisia Europeană a semnalat această discrepanță în prima evaluare a planurilor. S-a semnalat că PNEC nu au implicat autoritățile locale și regionale și părțile interesate așa cum ar fi trebuit.

Articolul 11 din Regulamentul privind Guvernanța Uniunii Energetice și a Acțiunilor Climatice mandatează Statele Membre să instituie un dialog adecvat pe mai multe niveluri privind clima și energia. Pentru următoarea versiune a Planurilor Naționale privind Energia și Clima, care urmează să fie actualizată, UE insistă ca Statele Membre să pună în aplicare în mod corespunzător articolul 11. Articolul 11 poate fi consultat aici.

În prezent, se lucrează la actualizarea acestor planuri: primul proiect trebuie să fie gata cel târziu în iunie 2023, iar cel final un an mai târziu, în iunie 2024. În această perioadă, proiectul NECPlatform va contribui la asigurarea faptului că Statele Membre ale UE vor reduce decalajul care a fost evidențiat de prima evaluare a planurilor de către Comisia Europeană.

Cum? Proiectul NECPlatform va sprijini șase State Membre ale UE (Bulgaria, Croația, Franța, Italia, Portugalia și România) în crearea și gestionarea unor platforme permanente de dialog climatic și energetic (CED) la mai multe niveluri, în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul privind Guvernanța Uniunii Energetice și a Acțiunilor Climatice. Aceste dialoguri vor contribui la promovarea integrării verticale și orizontale a politicilor energetice și climatice.

Statutul actual în România

• PNIESC (Planul Național Integrat privind Energia și Schimbările Climatice) și ambiția pe termen lung

România a ales să adopte o abordare prudentă în ceea ce privește nivelul de ambiție, ținând seama de particularitățile naționale și de cererea de investiții în surse regenerabile de energie, atât pentru înlocuirea capacităților care au atins perioada maximă de funcționare, cât și pentru capacități noi, în vederea atingerii obiectivelor asumate în cadrul PNIESC.

Planul Național Integrat final al României privind Energia și Schimbările Climatice stabilește un obiectiv pentru 2030 de -2% pentru emisiile de gaze cu efect de seră (GES) altele decât cele din cadrul ETS. Aceasta este în conformitate cu obiectivul național legiferat pentru 2030. Contribuția României în materie de energie regenerabilă la obiectivul de la nivelul UE pentru 2030 este de 30,7% din consumul final brut de energie în 2030. Aceasta se situează sub cota de 34%. PNIESC precizează că obiectivele naționale sunt o reducere cu 40,4% a consumului final de energie, o reducere cu 43,9% a emisiilor ETS și o creștere cu 30,7% a consumului final de energie din surse regenerabile.

Prezentare generală a principalelor obiective ale PNIESC 2021-2030 până în 2030:

- Emisiile ETS (% față de 2005) -43,9%

- Emisii non-ETS (% față de 2005) -2%

- Ponderea globală a energiei regenerabile în consumul final brut de energie 30,7%

- Cota de energie electrică din surse regenerabile 49,4%

- Ponderea RES-T 14,2

- Ponderea RES-H&C 33,0%

- Eficiența energetică (% în comparație cu proiecția PRIMES 2007 pentru 2030)

- Consumul de energie primară -45,1%

- Consumul final de energie -40,4%

- Consumul de energie primară (Mtep) 32,3

- Consumul final de energie (Mtep) 25,7.

Pentru a atinge obiectivele propuse în materie de surse de energie regenerabilă, România intenționează să dezvolte o serie de politici și măsuri menite să reducă consumul de energie și să încurajeze utilizarea surselor de energie regenerabilă în sectoarele relevante - încălzire și răcire, electricitate și transporturi, prin maximizarea sinergiilor dintre diferitele acțiuni preconizate.

• Rolul orașelor

PNIESC România menționează rolul municipalităților în implementarea mai multor măsuri la nivel local. Conform PNIESC, mai multe autorități locale din România și-au exprimat interesul de a lua măsuri pentru a reduce emisiile de GES. Mai multe municipalități au ales să adere la inițiativa UE "Convenția Primarilor", care încurajează producția și utilizarea energiei durabile. Planurile elaborate au în vedere, în principal, îmbunătățirea eficienței energetice în clădiri și identificarea de soluții pentru îmbunătățirea sistemului de transport local.

Obiectivul strategic referitor la economia circulară menționează rolul orașelor în creșterea ratei de colectare selectivă a deșeurilor reciclabile pe trei fracții (hârtie și carton, plastic și metal, sticlă) pentru a ajunge la o rată minimă de colectare de 52% în fiecare județ și în Municipiul București. În promovarea tranziției către o economie circulară prin politici și măsuri de gestionare a deșeurilor, rolul primăriilor este de a înființa centre de pregătire a deșeurilor municipale pentru reutilizare - cel puțin un centru în fiecare județ/ sector al Municipiului București.

Decarbonarea sectorului rezidențial se va realiza cu implicarea municipalităților prin promovarea cooperării între diferitele părți interesate (municipalități, companii de utilități, consumatori etc.) pentru a identifica soluții adecvate și pentru a-și raționaliza obiectivele privind decarbonarea sectorului rezidențial. În elaborarea primei versiuni, nivelul local sau reprezentanții municipalităților nu au fost suficient implicați.

• Factori cheie interesați

Pentru viitoarea revizuire a PNIESC, Ministerul Energiei și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor intenționează să creeze un grup de lucru dedicat, format din autorități naționale relevante și asociații ale autorităților locale, cum ar fi Asociația Municipiilor din România, Asociația Orașelor din România sau Asociația Orașe Energie în România (OER).

Revizuirea PNIESC va fi coordonată de Ministerul Energiei, împreună cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Ministerul Energiei va fi responsabil de planul de acțiune, în timp ce Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor va fi responsabil de Strategia pe Termen Lung.

Pentru reuniunile planificate în cadrul platformelor de dialog privind clima și energia, OER intenționează să implice Ministerul Energiei și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Secretariatul General al Guvernului, municipalitățile și reprezentanții municipalităților, cum ar fi Asociația Municipiilor din România, Asociația Orașelor din România, Asociația Comunelor din România, Agențiile de Dezvoltare Regională, reprezentanți ai societății civile relevante, reprezentanți ai industriei relevante, institute de cercetare/universități etc.